Inchide

Trimite unui prieten

Prezentare generală

Exportă PDF - Prezentare generală Tipăreşte pagina - Prezentare generală Trimite unui prieten - Prezentare generală

Comuna Ţibana este poziţionată în nord - estul ţării, la 36 km de municipiul Iaşi care este reşedinţa de judeţ. Cel mai apropiat oraş este Negreşti -jud. Vaslui, la o distanţă de 22 km .
Administrativ, comuna aparţine judeţului Iaşi ocupând o poziţie sud - vestică în cuprinsul judeţului. Comuna Ţibana, se învecinează cu comunele Madarjac în partea de nord, Tibăneşti la sud, Mironeasa la est, Dagata şi Staniţa- jud.Neamţ la vest.


Din punct de vedere al configuraţiei administrativ-teritoriale, comuna Ţibana aparţine judeţului Iaşi şi cuprinde 10 localităţi: Ţibana, Domniţa, Poiana Mănăstirii, Poiana de Sus, Moara Ciornei, Oproaia, Alexeni, Girbeşti, Runcu, Vadu Vejei.

 

Relief

Teritoriul comunei Ţibana, din punct de vedere geomorfologic, se încadrează în Podişul Central Moldovenesc, cu altitudini între 150 - 450 m.
Podişul Central Moldovenesc apare cu o cuvertură sedimentară de suprafţă de vârstă sarmaţian - mijlociu şi superior.

Relieful predominant este de creşte şi platouri, strâns legate de componenţa geologică.Platourile sunt continuate de interfluvii ce sunt acoperite cu straturi de luturi - loessoide. Totodată întâlnim şi un lant de văi domoale dar ăi versanţi abrupţi modificaţi de alunecările de teren.

Dealurile cele mai cunoscute pe teritoriul comunei sunt: Cheia Domniţei , Dealul Măgurii, Dealul Sanţurilor .

 

Versanţii - mărginesc platourile şi podurile interfluviilor şi teraselor, au orientări şi înclinări variate. Versanţii cu înclinări mari (15 - 20%), prezintă areale afectate de alunecări de teren şi procese de eroziune torenţială care necesită intervenţii urgente. Versanţii cu pantele mai accesibile (5-15%) sunt afectaţi de procese de degradare mai reduse ca intensitate şi suprafaţă dar necesită de asemenea lucrări antierozionale, de amenajare şi stabilizare.

Şesurile - sunt utilizate în principal in agricultura si fâneţe naturale.

 

Apele

  • Sacovatul , un afluient al Bârladului, străbate comuna de la nord la sud, pe un teren prielnic agriculturii. Relieful structural este dominat de creste şi platouri .
  • la partea de sud a comunei la baza acestui afluient se află o întinsă suprafaţa de apă ce formează un baraj.

 

Clima

Aşezarea în latitudine la nord de mijlocul distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord precum şi conformaţia geografică a zonei determină un climat temperat - continental cu nuanţe excesive, climat specific regiunilor de dealuri joase cu altitudini cuprinse între 200-800 m, climat manifestat prin ierni reci şi veri călduroase, cu precipitaţii distribuite neregulat în tot timpul anului.

Regimul climato - meteorologic este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8-10 grade. Amplitudinea termică anuală este de 24°C, demonstrând caracterul excesiv al climatului.
Precipitaţiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de circa 500 - 600 mm/an, regimul acestora având un caracter neuniform în cursul anului cele mai mari cantităţi înregistrându-se în lunile de vară iar cele mai mici în lunile de iarnă şi începutul primăverii.

 

Vânturile sunt determinate atât de circulaţia generală a atmosferei, cât şi de particularităţile reliefului local. Dinamica maselor de aer este mai activă pe văi şi pe suprafeţele descoperite ale înălţimilor cele mai mari şi fără obstacole. Din analiza datelor privind elementele de vânt, se constată că frecvenţa medie anuală cea mai mare o au masele de aer cu direcţie nord, nord-vest şi est, urmate de cele din sud-est.

 

Flora 

Vegetaţia naturală aparţine silvostepei, cu puternice influenţe stepice. Pajiştile au o vegetaţie dominată de prezenţa unor asociaţii de păiuş (diferite specii ale genului Festuca) colilie şi negară (specii ale genului Stipa), pir, firuţă şi alte ieburi xeromezofite.
La zona comunei Ţibana se remarcă prezenţa unui bogat areal forestier format din specii de stejar şi gorun, în amestec cu alte foioase precum: carpen tei, frasin, jugastru, etc.
În văi se întâlneşte o vegetaţie specifică higrofilă şi higrohalofilă.

 

Fauna 

Pe teritoriul comunei Ţibana întâlnim biotopul de stepă şi silvostepă reprezentată de o serie de mamifere specifice : popândăul, şoarecele de câmp, vulpea, iepurele de camp.

Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, pitpalacul, graurul, fazanul, uliul, eretele, gâsca de vară, cocorul, sitarul, ciuful de pădure, cucuveaua, turturica, rândunica, lăstunul, etc.

Biotopul de pădure cuprinde : - mamifere - veveriţa, căprioara, mistreţul, lupul, bursucul, - păsări - sturzul, mierla, cucul, turturica, cinteza, - reptilele - broasca ţestoasă, şopârle, şerpi, - insecte - urechelniţele, cosaşul, greierul negru, coropisnite, cariul stejarului, gândaci etc