Inchide

Trimite unui prieten

Analiza swot

Exportă PDF - Analiza swot Tipăreşte pagina - Analiza swot Trimite unui prieten - Analiza swot

 

POZIŢIA GEOGRAFICĂ. RELIEF
 PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
  • intersectia dintre orasele - Iaşi, Roman, Vaslui
  • localizarea strategică în apropierea municipiului Iaşi şi a graniţei de est a U.E. cu Republica Moldova;
  • zona cu mare diversitate a cadrului natural (păduri, lacuri) şi potenţial de valorificare ridicat.
  • zonă cu slabe resurse ale subsolului;
  • existenţa pe teritoriul comunei a unor zone afectate de alunecări de teren, eroziune, exces de umiditate şi inundaţii.
 OPORTUNITĂŢIAMENINŢĂRI
  • apropierea de cele trei orase oferă un cadru propice de dezvoltare a relaţiilor de parteneriat;
  • existenţa cadrului instituţional şi legislativ şi a programelor destinate dezvoltării relaţiilor şi a cooperării transfrontaliere;
  • posibilitatea accesării finanţărilor pentru proiecte de lucrări ameliorative, hidrotehnice şi de îmbunătăţire a calităţii factorilor de mediu.
  •  existenţa unor factori de risc naturali care pot determina declanşarea unor fenomene nedorite (alunecări de teren, inundaţii, seisme) şi care pot afecta dezvoltarea socio-economică a comunei;
  • schimbările climatice care pot genera trecerea spre un alt tip de climă cu influenţă asupra aerului, solului, apei.

 


CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
  PUNCTE TARI  PUNCTE SLABE
  • calitatea factorilor de mediu: apă aer, sol, este în general bună, principalii indicatori situându-se sub limitele maxime prevăzute de legislaţia de mediu;
  • în general poluarea fonică nu depăşeşte valorile admise, excepţie făcând zonele cele de lângă principalele drumuri ce traversează comuna pe care în anumite perioade aceste valori sunt uşor depăşite;
  • în structura economică a comunei nu există ramuri economice cu impact major asupra factorilor de mediu, activităţile economice desfăşurate în comună având şi o mare adaptabilitate la cerinţele de mediu;
  • derularea unor programe privind reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi ameliorarea stării de calitate a acestora. 
  • grad scăzut de echipare şi acoperire a infrastructurii tehnico-edilitare şi lipsa serviciilor publice cu impact semnificativ în protejarea factorilor de mediu (canalizare şi epurare, salubrizare);
  • absenţa unui sistem de colectare selectivă şi valorificare economică a deşeurilor ;
  • nu exista autovehicule special amenajate pentru colectarea şi transportul deşeurilor;
  • depozitele de deşeuri nu sunt amplasate şi amenajate corespunzător;
  • grad redus de informare şi educare a cetăţenilor privind selectarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor;
  • valorificarea scăzută a potenţialului deşeurilor biodegradabile din cauza slabei implementări a metodelor şi tehnologiilor de compostare;
  • lipsa unui cadrul organizat de colectare a deşeurilor provenite din activităţi de construcţii şi a celor electrice şi electronice;
  • inexistenţa unui sistem de canalizare care să preia apele uzate fapt ce conduce la deversarea direct în mediu a apelor uzate ;
  • lipsa unui sistem de colectare a apelor pluviale provenite din precipitaţii fapt ce determina eroziunea versanţilor şi poluarea apei şi solului;
  • utilizarea grupurilor sociale din gospodăriile individuale construite impropriu în apropierea fantânilor sau a surselor de apă neprotejate ; 
  • deficit de spaţii verzi amenajate corespunzător raportat la numărul de locuitori ai comunei;
  • suprafeţe de teren afectate de alunecări de teren, eroziune eoliană şi exces de umiditate.

  OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
  • existenţa cadrului legal privind concesionarea serviciilor către un un operator regional care dispune de capacitate logistică şi dispune de experienţa necesară atragerii de surse de finanţare derularea proiectelor;
  • participarea la proiectul de colectare selectiva si implementarea unui sistem performant de gestionare a deşeurilor; 
  • disponibilitate de fonduri naţionale şi ale Uniunii Europene alocate pentru sectorul de Mediu;
  • existenţa unei legislaţii naţionale privind protecţia mediului cuprinzătoare şi în acord cu directivele şi normele europene;
  • existenţa unui cadru strategic judeţean, regional şi naţional privind protejarea mediului şi gestionarea deşeurilor
  • fonduri insuficiente pentru susţinerea din bugetul local a costurilor investiţiilor în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării infrastructurii se servicii publice; 
  • extinderea zonelor construite în defavoarea zonelor verzi;
  • creşterea economică poate avea ca efect apariţia ramurilor economice cu risc poluare;
  • extinderea suprafeţelor de teren supuse riscurilor alunecărilor cu impact asupra formelor de relief, a florei a faunei din zonă;
  • ritmul de dezvoltare şi extindere al mediului construit al comunei necorelat cu cel de extindere şi modernizare al infrastructurii de utilităţi publice ;
  • schimbările climatice care pot genera trecerea spre un alt tip de climă cu influenţă asupra aerului, solului, apei.

 

 

INFRASTRUCTURA RUTIERĂ, REŢELE TEHNICO-EDILITARE, ENERGETICE ŞI DE COMUNICAŢIE 
PUNCTE TARI

 

PUNCTE SLABE

  • accesul la infrastructura de transport aerian - Aeroportul Iaşi;
  • existenţa reţelelor de alimentare cu electricitate, telefonie, iluminat public, internet, televiziune prin cablu;
  • dezvoltarea prin investitie privata a unui parc eolian
  • finalizarea unei porţiuni a reţelei de alimentare cu apă potabilă;
  • demararea lucrărilor de investiţii la reţeaua de canalizare;
  • participarea ca partener în cadrul Asociaţiei Serviciilor de Apă Canal a judeţului Iaşi 
  • acces ingreunat spre comună datorită infrastructurii rutiere precare - critice;
  • grad redus de acoperire a infrastructurii tehnico-edilitare şi lipsa unor servicii publice (canalizare şi epurare, salubrizare) cu impact major asupra calităţii vieţii şi factorilor de mediu;
  • lipsa sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate;
  • grad redus de acoperire a sistemului de alimentare cu apă;
  • lipsa reţelelor de alimentare cu gaze naturale
  • resurse financiare insuficiente pentru acoperirea costurilor necesare extinderii infrastructurii de utilităţi publice;
  • lipsa pistelor pentru circulaţia bicicletelor;
  • lipsa culoarelor amenajte şi a rutelor alternative pentru circulaţia vehiculelor cu tracţiune animală;
  • starea necorespunzătoare a drumurilor din comună: calitate nesatisfăcătoare a suprafeţelor de rulare, capacitatea portantă scăzută a infrastructurii rutiere ce nu mai corespunde cerinţelor actuale; lăţimea insuficientă a benzilor de circulaţie; lipsa semaforizării.
 OPORTUNITĂŢI  AMENINŢĂRI
  • existenţa unor programe cu finanţare internaţională şi naţională pentru dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de transport şi a infrastructurii aferente serviciilor publice de utilităţi: apă, canal, energie electrică, gaze;
  • apropierea de rutele viitorului coridor de transport european;
  • existenţa strategiilor de dezvoltare durabilă şi a unui portofoliu de proiecte la nivel judeţean, regional şi naţional; 
  • posibilitatea încheierii parteneriatelor intercomunitare sau a celor public-privat cu scopul dezvoltării infrastructurii publice rurale;
  • utilizarea potenţialului şi a avantajelor ce decurg din calitatea de membru al Asociaţiei Serviciilor de Apă Canal a judeţului Iaşi:
  • posibilitatea reducerii consumurilor de energie din surse clasice prin atragerea de finanţări din cadrul Programului de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului.
  • insuficienţa fondurilor proprii necesare dezvoltării, modernizării şi reabilitării infrastructurii de transport şi a amenajărilor conexe;
  • ocolirea comunei de către investitori datorită stării precare a reţelei stradale din comună;
  • scăderea siguranţei pe drumurile publice şi creşterea numărului accidentelor rutiere ca urmare a stării infratructurii;
  • scăderea treptată a calităţii şi cantităţii de apă potabilă ca urmare a gestionării defectuoase a rezervelor de apă şi a managementului necorespunzător al apei uzate;
  • lipsa sprijinului financiar guvernamental şi judeţean pentru acoperirea sumelor necesare derulării investiţiilor din infrastructură;
  • migraţia populaţiei din cauza scăderii calităţii vieţii prin necorelarea necesităţilor dezvoltării cu ritmul de implementare al reţelelor de utilităţi publice;

 

 

POTENŢIALUL ECONOMIC 
 PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
  • existenţa unei comunităţi de afaceri locale capabilă să valorifice potenţialul local şi să susţină demersurile pentru dezvoltarea economică a zonei; 
  • structură diversificată a activităţilor economice şi potenţial de dezvoltare continua a portofoliului de activităţi economice;
  • posibilitatea utilizării forţei de muncă şi a rezultatelor cercetării universitare în economia comunei;
  • posibilitatea interconectării cu infrastructura de afaceri a municipiului Iaşi; 
  • costuri cu forţa de muncă relativ scăzute; 
  • terenuri agricole de calitate cu posibilităţi de dezvoltare a agriculturii ecologice;
  • ritm accelerat de creştere al activităţilor de prestări servicii în paralel cu diversificarea portofoliului de servicii oferite;

 


  • lipsa reţelelor de promovare şi distribuţie a produselor locale (pieţe en-gros);
  • insuficienta utilizare a potenţialului economic al turismului;
  • zonă cu slabe resurse ale subsolului care să constituie materii prime pentru economia locală;
  • insuficienta promovare şi lipsa informaţiei despre posibilităţile şi oportunităţile investiţionale pe care le oferă comuna (lipsa unui site de promovare, a unui punct local de informare); 
  • lipsa unor dotari necesare dezvoltarii economico-sociale (centre expozitionale, parcuri tehnologice, centre de afaceri, comerciale); 
  • ponderea mică a ramurilor economice ce înglobează forţă de muncă înalt calificată şi tehnologie de vârf;
  • productivitate scăzută la toate tipurile de activităţi agricole din cauza: fărâmiţării terenurilor agricole, lipsei capitalului pentru modernizare, tehnologii şi utilaje agricole neperformante;
  • sectorul de procesare al produselor agricole este slab reprezentat;
  • reticentă faţă de practicarea agriculturii ecologice;
  • interes scăzut pentru activităţile şi investiţiile din agricultură
  • insuficienta promovare a programelor de instruire şi perfecţionare pentru persoanele care lucrează în agricultură 
  • absenta unui mecanism de atragere şi stimulare a activitatilor industriale cu precădere de promovare a industriilor nepoluante si cu valoare adaugata mare; 
  • insuficientă cunoaştere de către agenţii economici a ofertelor de finanţare europene;
  • grad redus de absorbţie a fondurilor destinate dezvoltării economice;
  • insuficienta utilizare a oportunităţii de a realiza parteneriate public-privat .
  OPORTUNITĂŢI

  AMENINŢĂRI

  • posibilitatea extinderii activităţilor economice dinspre municipiile Iaşi, Roman, Vaslui; 
  • posibilităţi de colaborare economică şi schimb de tehnologie cu centrele de cercetare din Iaşi;
  • apropierea de frontiera de est a Uniunii Europene oferă un cadru propice de dezvoltare a schimburilor economice transfrontaliere cu Republica Moldova;
  • orientarea băncilor spre sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării sectorului IMM;
  • posibilitatea accesării fondurilor destinate României pentru agricultură şi dezvoltare rurală - FEADR;
  • creşterea investiţiilor străne în sectorul agro-zootehnic;
  • ritmul de dezvoltare al comunei va conduce la creşterea cererii şi la dinamizarea sectorului de servicii; 
  • păstrarea constantă a interesului investitorilor de a investi în zonă;

  • înmulţirea reglementărilor restrictive privind producerea şi desfacerea produselor agricole;
  • pătrunderea masivă a produselor din import; 
  • răspuns negativ la iniţiativele de colaborare pentru implementarea de noi tehnologii cu impact asupra producţiei şi productivităţii ceea ce conduce la o competitivitate scăzută,
  • lipsa informaţiilor şi a comunicării în mediul economic;
  • cerinţe noi ale standardelor de calitate impuse de piaţa UE; 
  • instabilitatea legislativă şi financiară;
  • schimbări ale politicii U.E. referitor la schimburile economice cu statele din afara Uniunii Europene;

 

 

 

 

 

ANALIZA MEDIULUI INSTITUŢIONAL INTERN ŞI EXTERN 
 PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
  • voinţa autorităţilor de a întocmi şi aplica pentru proiecte destinate dezvoltării locale; 
  • existenţa unor servicii publice locale funcţionale: asigurarea protecţiei şi siguranţei cetăţenilor, ordine publică, centru medical, transport public, compartiment voluntar pentru situaţii de urgenţă, bibliotecă; 
  • demararea procesului de informatizare al activităţii instituţiilor publice;
  • iniţierea relaţiilor de colaborare şi a parteneriatelor cu alte autorităţi publice locale şi operatorii care furnizează servicii publice.
  • experienţă insuficientă în atragerea de fonduri şi administrarea proiectelor cu finanţare din surse externe
  • lipsa personalului instruit în întocmirea proiectelor eligibile şi implementarea lor;
  • implicarea insuficientă a cetăţenilor şi asociaţiilor şi organizaţiilor civile în rezolvarea problemelor comunităţii;
  • dotarea sub standardele europene a serviciilor de voluntari pentru situaţii de urgenţă; 
  • lipsa motivării personalului calificat care să dorească să-şi desfăşoare activitatea în cadrul serviciilor publice;
  • grad ridicat de migrare a funcţionarilor din administraţie spre alte domenii;
  • insuficienţa resurselor financiare şi a surselor de venituri ale bugetelor locale;
  • grad redus de descentralizare, nu toate instituţiile de interes public sunt reprezentate în municipiu;
  • transferarea unor activităţi, prin descentralizare, către administraţia publică locală, fără asigurarea resurselor financiare corespunzătoare;
  • lacune în procesul de motivare financiară, promovare profesională şi atragere a personalului tânăr cu pregătire de specialitate;
  • inexistenţa unei reţele informatice de comunicare la nivel judeţean între autorităţile publice, instituţiile şi serviciile deconcentrate;
  OPORTUNITĂŢI  AMENINŢĂRI
  • existenţa finanţărilor destinate modernizării şi administraţiei publice locale;
  • implementarea standardelor de calitate în activitatea administraţiei publice;
  • parteneriate şi colaborări între autoritatile si institutile publice cu agenţii economici şi ONG-uri
  • deschiderea oportunităţilor de colaborare şi iniţiere de noi parteneriate cu administraţii locale din Uniunea Europeană; 
  • existenţa programelor de cooperare teritorială europeană: transfrontalieră, transnaţională şi interregională. 
  • Existenţa programelor ale autorităţilor judeţene şi centrale destinate dezvoltării şi consolidării capacităţii administrative;
  • lipsa cadrului legislativ cu privire la sursele de finanţare aflate la dipoziţia autorităţilor publice locale în concordanţă cu evoluţia procesului de descentralizare şi diversificarea atribuţiilor ce revin acestora;
  • creşterea deficitului de personal calificat care doreşte să-şi facă o carieră în domeniul administraţiei publice;
  • scăderea capacităţii de reacţie a unor servicii publice urmare a subfinanţării şi dotării insuficiente.


 

POPULAŢIE, FORŢA DE MUNCĂ 
 PUNCTE TARIPUNCTE SLABE 
  • ritm constant de creştere a populaţiei;
  • distribuţie echilibrată a structurii pe vârste a populaţiei;
  • pondere ridicată a populaţiei active;
  • forţa de muncă este bine calificată şi accesibilă la costuri relativ scăzute;
  • echilibru între numărul de bărbaţi şi numărul de femei;
  • posibilitatea continuării studiilor şi a programelor de formare continuă şi învăţământ la distanţă derulate în unităţi de învâţâmânt din municipiul Iaşi;
  • structura pe specialităţi a forţei de muncă este diversificată;
  • insuficienta dezvoltare a ramurilor economice care să absoarbă forţa de muncă cu un nivel înalt de calificare;
  • lipsa infrastructurii locale de sprijinire a persoanelor aflate în cautarea unui loc de muncă;
  • investiţiile se axează în principal pe achiziţia de terenuri pentru construcţia de locuinţe şi mai puţin pe construcţia de obiective economice.
  OPORTUNITĂŢI  AMENINŢĂRI
  •  finanţări alocate de către U.E. pentru dezvoltatea resurselor umane;
  • stimularea angajatorilor pentru încadrarea şomerilor şi a absolvenţilor;
  • stimularea înfiinţării de I.M.M. -uri ; 
  • dezvoltarea în viitor a sectorului de servicii care în prezent are o rată scăzută de absoarbţie a forţei de muncă şi care prezintă perspective pozitive;
  • imbunatatirea standardelor educationale ale populatiei; 
  • o bună convieţuire a etniilor şi inexistenta conflictelor sociale majore;
  • migraţia populaţiei tinere către zonele mai dezvoltate din punct de vedere economic şi care oferă perspective mai bune;
  • neadaptarea forţei de muncă la schimbările rapide de pe piaţa muncii în ceea ce priveşte cerinţele acesteia;
  • scăderea interesului investitorilor pentru economia locală.